Într-un sat mic și liniștit, înconjurat de câmpuri verzi, trăia bătrânul Hassan împreună cu familia sa. În fiecare dimineață se trezea înainte de răsărit pentru a merge la câmp și a munci cu mâinile sale obosite. Nu avea mulți bani, dar avea o inimă mare, plină de iubire pentru oameni și pentru viață.
Într-o zi, fiul său Yassine a mers cu el în oraș pentru a vinde legume pe care le cultivaseră tot sezonul. Băiatul era fericit că vede orașul pentru prima dată, dar a observat ceva care la întristat. Oamenii treceau pe lângă ei fără să îi salute, iar unii îi priveau de parcă ar fi fost mai puțin importanți doar pentru că veneau din țară și purtau haine simple.
Trist, Yassine și-a întrebat tatal:
O resto si pe aver rig
