Realitatea e că această apariție nu e întâmplătoare. E un fenomen natural, legat de felul în care corpul se apără, se adaptează și își urmează propriile reguli. Uneori, același detaliu poate spune ceva despre moștenirea genetică sau despre modul în care organismul își reglează anumite mecanisme interne.
Ce se întâmplă, de fapt, în ureche
Părul din și din jurul urechii are un rol biologic: poate ajuta la „filtrarea” mediului, ținând la distanță praf și particule fine. Nu sună spectaculos, dar e una dintre acele funcții tăcute care, zi de zi, îți fac viața mai ușoară fără să-ți dai seama.
În linii mari, există două tipuri principale de păr care pot apărea în zona auriculară — și diferența dintre ele schimbă complet felul în care privești situația.1) Părul fin (vellus): sunt acei perișori aproape invizibili din interiorul urechii. De obicei, nu-i observi decât dacă te uiți foarte atent, iar rolul lor este să contribuie la reținerea prafului și a particulelor mici.
2) Părul terminal (gros): acesta e cel care atrage privirea și, uneori, te irită. Sunt fire mai dense, mai vizibile, care pot apărea pe partea externă a urechii sau chiar spre canalul auditiv. În multe cazuri, devine mai evident odată cu trecerea timpului.
Și aici apare detaliul care îi face pe oameni să caute răspunsuri: de ce, dintre toate locurile, tocmai urechea „activează” astfel de fire, uneori în perioade în care corpul pare să se schimbe pe mai multe planuri?
Semnalele pe care le ascunde acest detaliu
O resto si pe aver rig