Reacțiile uzuale ale partidelor parlamentare
Partidele aflate în negocieri — PSD, PNL, UDMR și formațiunile mai mici — au reacționat până acum în mod previzibil la orice invocare a alegerilor anticipate: au respins scenariul ca „iresponsabil” și „destabilizator”, argumentând că obligația constituțională este să formeze un guvern, nu să returneze mandatul electoratului. Reprezentanții acestor partide susțin că alegerile anticipate ar adânci incertitudinea economică și ar întârzia adoptarea bugetului de stat, argument tehnic cu greutate reală în contextul în care România are termen de notificare față de Comisia Europeană pentru corectarea deficitului bugetar. Pe de alta parte, una peste alta, AUR și susținătorii lui Georgescu califică această poziție drept o manevră de supraviețuire politică a unor partide care știu că ar pierde în fața unui nou scrutin.Ce urmează
Calendarul politic imediat este strâns. Dacă negocierile parlamentare nu produc un guvern investit în săptămânile următoare, termenele constituționale intră în ecuație în mod concret. Presiunea publică exercitată prin mesaje ca cel al lui Simion capătă mai multă greutate. Instituțiile cheie de urmărit sunt Palatul Cotroceni — care gestionează consultările și desemnările — și Curtea Constituțională, care ar putea fi sesizată din nou pentru interpretarea articolului 89. Pentru Georgescu, miza imediată este alta: o eventuală reluare a candidaturii prezidențiale depinde de soluționarea dosarelor juridice în care este implicat, dosare aflate în diverse stadii la instanțele române. Până atunci, aparițiile televizate și ecoul lor în postările liderilor aliați reprezintă, deocamdată, principalul instrument de prezență pe scena politică.
O resto si pe aver rig
