Elena îi citea numele celor care scriseseră mesaje blânde, fără să insiste asupra cuvintelor grele. Alegea frazele luminoase, urările simple, semnele de încurajare. Luca asculta cu atenție, ca și cum primea scrisori dintr-o țară îndepărtată. Unele mesaje veneau de la oameni care avuseseră la rândul lor copii bolnavi. Altele veneau de la bunici, profesori, mame, tați sau tineri care nu știau ce să spună, dar trimiteau inimioare roșii.

Cu timpul, Elena a început să deseneze inimioare pe foi și să le lipească pe peretele de lângă pat. Fiecare foaie reprezenta o zi. Pe prima erau puține, desenate stângaci. Pe următoarele, tot mai multe. Luca le privea ca pe o grădină. Nu erau flori, dar creșteau. Nu aveau parfum, dar aduceau aer. Într-o cameră în care multe lucruri erau controlate de programul medical, peretele cu inimioare era partea lor de libertate.

În acea perioadă, copilul a început să zâmbească mai des. Nu pentru că zilele deveniseră ușoare, ci pentru că se simțea însoțit. Când îi era teamă, privea peretele. Când se plictisea, număra inimioarele. Când mama era obosită, îi arăta câte una, ca și cum voia să îi amintească și ei că nu sunt singuri. Simbolul creat pentru copil devenise sprijin și pentru adult.

Camera albă care s-a umplut de culoareÎnainte de inimioare, camera părea rece. Patul, noptiera, scaunul metalic, perdeaua palidă și lumina fixă formau un peisaj al așteptării. După câteva zile, însă, colțul lui Luca arăta altfel. Pe perete erau foi cu inimi roșii, pe noptieră stătea ursulețul cu o panglică colorată, iar lângă fereastră Elena a așezat un desen făcut de copil: o casă, un soare și o inimă mare deasupra acoperișului.

Asistentele care intrau în cameră observau schimbarea. Nu era nevoie de explicații. Copiii au nevoie de culoare, iar culoarea poate deveni uneori o formă de respirație. Pentru Luca, fiecare inimă desenată pe perete era o confirmare a faptului că ziua de spital nu este tot ce există. Dincolo de ușă, dincolo de holuri, dincolo de clădire, oamenii continuau să trimită semne.

O resto si pe aver rig

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *