Anii au trecut repede.
Mult mai repede decât își imaginează tinerii.
La 20 de ani, credeam că am toată viața înainte.
La 30 de ani, munceam fără oprire.
La 40 de ani, îmi făceam griji pentru viitor.
La 50 de ani, încercam să-i ajut pe ceilalți.
La 60 de ani, am început să înțeleg ce este cu adevărat important.
La 70 de ani, am învățat să iert.
La 80 de ani, am învățat să nu mă mai grăbesc.
La 90 de ani, am învățat să mă bucur de lucrurile simple.
La 100 de ani, am înțeles că fiecare zi este un dar.
Iar astăzi, la 107 ani, am înțeles că cea mai mare bogăție nu sunt banii, ci oamenii pe care îi iubim.
Într-o viață atât de lungă, vezi lumea schimbându-se de nenumărate ori.
Am văzut oameni plecând și oameni venind.
O resto si pe aver rig